In copilarie imi placea sa colectionez timbre. Era o pasiune pe care am descoperit-o indrumata de mama. Dupa ce ne-a aratat (mie si fratelui meu) cum sa asezam timbrele in clasor, am inceput sa ma preocup “serios” de filatelie. Apreciam in general timbrele frumos colorate sau cele pe care le gaseam interesante si, nu in ultimul rand, pe cele “nestampilate”, dovada a valorii lor. Am inceput sa cunosc o lume mai putin accesibila in mod direct. Imi aranjam timbrele meticulos in functie de tema si pictura era la loc de cinste. Si acum ma intreb de ce pictura? Cu siguranta o consideram un subiect important. Printre timbrele mele se gasea si o “laptareasa”. Imi parea a fi doar o imagine simpla, banala… O fata nu prea frumoasa (si pe atunci nu foarte tanara pentru mine) ce turna lapte dintr-un ulcior. Cred ca atunci asa era normal sa privesc lucrurile.

In timp, m-am obisnuit cu imaginea fetei de casa, fara sa fiu preocupata de orice informatie legata de autor, de epoca, de stil. Fata era acolo, in memoria mea, dar numai intuitia imi spunea ca ea reprezinta ceva.

Cred ca sunt multi cei care recunosc tablourile lui Vermeer, dar putini cei care il cunosc si fac legatura intre nume si opera sa. Ipoteza este verificata. Toti au vazut Fata cu cercel de perla si laptareasa pictorul insa… nu si-l amintesc.

A trecut ceva timp si am aflat si eu cine este autorul. Mi-am adus aminte de clasor, de timbrele cu tema pictura si totul s-a oprit aici… Pana in ziua in care am decis ca Vermeer nu va ramane doar o reproducere filatelica. Calatoria in Olanda nu a fost un simplu concediu (apropo de asta, sper ca nu ma repet, dar, un cunoscut olandez, mi-a spus ca nu intelege ce am cautat la Amsterdam in vacanta si ca trebuie sa ma trezesc: the old dutch masters sunt de mult depasiti – nimic mai neadevarat, zic eu).

Recunosc, nu ma asteptam. Credeam ca alte tablouri ma vor impresiona, dar… cand am vazut The Milkmaid, am ramas minute in sir in fata lui… Intr-o incapere cu foarte multe picturi celebre, inclusiv alte tablouri ale lui Vermeer, in fata umilei servitoare se astepta la rand… Este greu de descris in cuvinte. Imaginea fetei surprinse in momentul casnic este atat de vie, atat de intens si frumos colorata incat senzatia de prezenta animata, alive este greu de uitat… Lumina blanda ce se scurge prin fereastra, albastrul intens si galbenul pastelat al hainelor creeaza o armonie cromatica imposibil de reprodus in carti si cataloage. Apoi, tehnica folosita… Painea de pe masa este de fapt o aglomerare punctiforma care insala privirea. De departe are precizie fotografica, de aproape imaginea se descompune in tuse nebanuite.

 

The Milkmaid, Rijksmuseum, Amsterdam

A fost cea mai frumoasa si mai interesanta calatorie de pana acum, cu multe momente inedite. Una dintre surprize, foarte amuzanta, a fost reproducerea ”studioului” lui Vermeer, la muzeul din Delft care ii este dedicat. Ne-am fotografiat ca si cand am fi pozat pictorului in urma cu cateva secole : ). Fotografia include evident o fereastra, o masa, ceramica de delft si alte accesorii folosite de pictor.